Scurta istorie Antrenamente-Taijiquan Antrenamente Qi-Gong

Scurtă istorie


         Tai Ji Quan este o artă marțială apărută acum 3-400 de ani, în China. În traducere directă, ar însemna Boxul Supremei Perfecțiuni sau Boxul Supremei Armonii; o altă variantă este și Boxul Simbolului (sau Principiului) Taiji. Nu se cunoaște exact cum a apărut și de către cine a fost conceput, existînd foarte multe variante în acest sens, care sunt însă destul de subiective și nu au dovezi reale care să le susțină.
         Cert este faptul că este atestat documentar pentru prima oară în urmă cu trei secole, ca arta marțială praticată în familia Chen, o familie de mici nobili din satul Chenjiagou, provincia Henan, primul stil de Taji practicat fiind astfel stilul Chen. Dar iarăși nu există dovezi certe că familia Chen l-ar fi întemeiat propriu-zis.
         Yang Lu Chan învață stilul Chen în cadrul familiei Chen, iar apoi va duce mai departe arta marțială Taiji în capitala Beijing, unde va preda inclusiv Gărzii Imperiale, fiind singurul maestru de Taiji care ajunge instructor de arte martiale la Garda Imperială (unde erau înrolați doar cei mai buni luptători din China). Însa acesta nu va preda stilul Chen, ci un stil propriu, în care include elemente și din alte școli de arte marțiale, fondînd astfel stilul Yang.
         Din stilul Yang iau naștere mai apoi cele 2 stiluri Wu, iar apoi Sun Lu Tang va combina Xing Yi cu Taijiquan, înființînd stilul Sun. Cam acestea ar fi cele 5 stiluri mai mari de Taiji, în ordinea apariției: Chen, Yang, Wu, Wu, Sun. În ordinea răspîndirii sau a popularității, cel mai practicat este Yang, apoi Chen, Wu, Wu si Sun. Dar pe lîngă aceste 5 stiluri mari mai există multe stiluri mai mici, precum și mai multe sub- stiluri sau școli în cadrul aceluiași stil. Ultimele școli mai ciudate pe care le-am vazut erau Ba gua Taiji (Taiji-ul celor 8 Trigrame) sau Tang Lang Chuan Taiji (Calugarița Taiji).
         În acelasi timp, capata renumele de arta martiala care ajuta la mentinerea sanatatii, practicarea regulata (asta insemnind însă zi de zi) avînd ca rezultate vindecarea unor afecțiuni ușoare și ameliorarea parțială a unora mai grave.
         Ca toate artele marțiale, cunoaște un declin odată cu introducerea si folosirea armelor de foc pe scară largă în China. Declinul s-a accentuat foarte mult de cîteva decenii încoace, odată cu popularizarea Tai Ji Quan ca gimnastică pentru sănătate, ajungînd să își piardă caracterul de artă marțială.
         Practic, varianta de Tai Ji care este extrem de răspîndită în China și în lume în acest moment este o variantă foarta mult simplificată a vechii arte marțiale Tai Ji Quan. Pe de o parte, formele și mișcările au fost simplificate pentru a fi foarte accesibile, iar pe de altă parte au fost cosmetizate ca să arate cât mai frumos.
         Ce a ieșit este un fel de "balet de sănătate" sau "dans de viata lungă", care este form cea mai raspândită și practicată în lume. Ca idee, cam ceea ce este Tae Bo față de arta marțială pe care o are la origine(Muay Thay, box tailandez). Ce este caracteristic acestei variante de sănătate este că nu mai ies aplicațiile de luptă ale tehnicilor, care au fost prea mult modificate.
         Stilurile cele mai răspândite, Yang și Chen, au fost cele mai afectate. Yang, cel mai raspindit stil, a fost în același timp și cel mai modificat. Stilurile mai puțin cunoscute sau raspândite, au ramas mai aproape de forma originală.